BYD ATTO 2 DM-i promite consum mic, autonomie electrică utilă și dotări bune la un preț care îl face greu de ignorat. Nu este genul de mașină după care întorci capul pe stradă, dar nici una desenată de vreun corijent la design care crede că Fiat Multipla este perfecțiune estetică. Arată decent, consumă puțin și ține cu casa.
În ultima perioadă, orice vizită la benzinărie se lasă cu un oftat amarnic. Te uiți cum se învârt cifrele și vezi cum scad șansele să mai ajungi la pescuit, în Grecia sau la schi în Bulgaria. Așa că ai câteva variante: fie îți iei un plug-in hybrid nou și decent, fie un diesel mai vechi, dar care încă arată bine și promite să nu-ți mănânce portofelul.
Dacă alegi varianta SUV nemțesc „full fără trapă”, trebuie să-ți asumi încercări precum DPF, EGR, AdBlue și alte acronime care dor la portofel. Pe partea de PHEV nou, oferta începe să devină interesantă, iar ce avem noi aici este o surpriză plăcută. Nu din toate punctele de vedere, ci din destule.
BYD ATTO 2 DM-i vine cu o idee simplă: motor pe benzină, motor electric, baterie suficient de mare pentru naveta zilnică și consum mic atunci când bateria nu mai este plină. Nu promite că îți schimbă viața, dar s-ar putea să-ți lase destui bani în cont încât să-ți cumperi separat o mașină de pasiune. Știi tu, una pe care o repari toată săptămâna în garaj, ca s-o conduci duminică 40 de kilometri și apoi să descoperi alt zgomot suspect.
În România, BYD ATTO 2 DM-i pornește de la 25.600 de euro cu TVA inclus în echiparea Active. Versiunea testată, Boost, costă 28.000 de euro cu TVA inclus prin oferta promoțională BYD România și aduce bateria mai mare, de 18 kWh, autonomia electrică WLTP de până la 90 km și puterea totală de 212 CP. ATTO 2 DM-i nu vrea să câștige liniuțe la semafor. Vrea să ducă familia, cumpărăturile și naveta zilnică fără să transforme fiecare drum într-o discuție despre prețul carburantului. Iar după ce se va lămuri și cu Programul Rabla, s-ar putea să te bucuri și de alte avantaje.
Am condus mașina peste 480 km, prin oraș, pe autostradă, pe drumuri naționale și chiar pe drumuri de câmp. Nu am fost pe circuit sau pe off-road, dar nici nu am tratat-o ca pe un bibelou de showroom.
BYD ATTO 2 DM i Boost
BYD ATTO 2 DM-i e mai mare decât crezi
La prima întâlnire, BYD ATTO 2 DM-i pare mai mare decât în fotografii. Nu este o mașină impunătoare, dar nici nu arată ca un hatchback speriat care a primit suspensii mai înalte. Are proporții de crossover, gardă la sol decentă și o postură practică. Pare genul de mașină care nu vrea să fie vedetă, ci să fie utilă.
Partea frontală este probabil cea mai reușită. BYD nu a urmat moda farurilor împrăștiate pe toată fața mașinii, cu lumini de zi sus și faruri principale ascunse prin colțuri, ca la vânătoarea de comori. Aici, farurile au o formă clară, unitară, iar asta îi dă mașinii un aer matur. Bara de protecție adaugă câteva elemente geometrice și o protecție gri deschis care sugerează robustețe, fără să transforme mașina într-un festival de plastic negru.
Din lateral, ATTO 2 DM-i arată corect. Caroseria este destul de verticală, suprafața vitrată este generoasă, iar mașina pare gândită mai mult pentru viața reală decât pentru poze dramatice la apus. Culoarea neagră a mașinii testate a ascuns protecțiile din plastic din jurul pasajelor roților și geamurile mici integrate în montanții C.
Nu mi-au plăcut la fel de mult pragurile laterale. BYD le-a desenat cu forme complicate, iar acestea adună murdărie rapid. După drumuri ude sau prăfuite, partea de jos începe să arate neglijat, chiar dacă restul caroseriei e încă decent. E genul de idee bună în studio, dar enervantă când realitatea are noroi.
Spatele este partea cea mai puțin spectaculoasă. Hayonul vertical și plat îl face să semene, din unele unghiuri, cu un vehicul utilitar mic. Totuși, stopurile LED cu forme de tip infinit mai salvează situația. Per total, designul nu rupe gura târgului, dar nici nu o ia pe arătură. Este corect, discret și mai bine proporționat în realitate decât în poze.
Confort cu minusuri
Interiorul este una dintre surprizele plăcute ale mașinii. BYD ATTO 2 DM-i se simte mai scump decât sugerează prețul. Materialele moi sunt prezente în zonele importante, echiparea Boost vine cu tapițerie din piele ecologică, iar elementele decorative au un aspect plăcut. Materiale tari există, dar sunt trimise în zonele inferioare, adică acolo unde ajungi cu mâna doar dacă ai scăpat ceva pe podea și îți reevaluezi viața.
Mânerele portierelor au o senzație metalică bună, iar butoanele geamurilor par solide. Nu ai impresia că stai într-o mașină ieftină care încearcă să pară scumpă printr-un ecran mare și două cusături colorate.
Scaunele față sunt confortabile în utilizarea zilnică, dar nu sunt sportive. Susținerea laterală este modestă, așa că dacă intri prea optimist într-un viraj, vei afla rapid că fizica nu ține cont de optimism.
Poziția la volan este înaltă și oferă vizibilitate bună, chiar dacă montanții A sunt groși. În oraș, acest lucru ajută mult. La fel și sistemul de camere la 360 de grade, util pentru parcări strâmte, borduri puse parcă de cineva supărat pe jante și spații unde vecinul a lăsat mașina „doar cinci minute”.
Panoul de instrumente digital are 8,8 inci. Viteza este ușor de citit, dar procentul bateriei sau presiunea în pneuri sunt afișate cam mic. Problema devine amuzantă doar până când sistemul de monitorizare îți spune să ții ochii la drum exact când tu încerci să citești ceva scris cu litere de contract bancar. Un head-up display simplu ar fi fost binevenit. Dar dacă stăm să ne gândim că Sandero a fost pe primul loc în Europa la vânzări deși are mai puține dotări, de ce nu ar fi suficiente accesoriile micului crossover de la BYD?
Ecranul central de 12,8 inch include Apple CarPlay și Android Auto, dar sistemul multimedia este una dintre slăbiciunile mașinii. Când a trebuit să ruleze hărți, muzică, apeluri și mesaje, s-a blocat și a repornit de câteva ori. Nu e o tragedie, dar e enervant, mai ales pentru că restul interiorului pare gândit cu atenție.
Nici sistemul audio nu se ridică la nivelul materialelor din cabină. Nu sună groaznic. Este mai bun decât difuzoarele unui laptop, dar cam atât. Ai senzația că echipa care a lucrat la suspensie a stat peste program, iar cea care s-a ocupat de audio a zis: „Lasă, merge și-așa, că avem pauză de masă.”
Performer cu moderație
La volan, ATTO 2 DM-i este mai plăcut decât te-ai aștepta. Mă așteptam la o mașină corectă, eficientă și cam plictisitoare. În schimb, versiunea Boost este surprinzător de vioaie. Motorul electric pune mașina în mișcare de cele mai multe ori, iar motorul pe benzină intră discret în joc atunci când este nevoie.
Accelerația de la 0 la 100 km/h în 7,5 secunde nu o transformă într-o mașină sport, dar este suficientă pentru depășiri, intrări pe autostradă și situații de trafic în care ai nevoie de reacție rapidă. Pedala de accelerație răspunde prompt, iar mașina se simte mai energică decât lasă să se înțeleagă forma de crossover cuminte.
Am folosit toate modurile de condus, cu excepția celui pentru zăpadă, din motive evidente. Sport oferă reacții mai rapide, dar în oraș poate deveni cam agitat. Eco mi s-a părut foarte bun, pentru că nu transformă mașina într-un melc electrificat. Se comportă mai degrabă ca în modlul neutru, dar mai atent la consum.
Cel mai mult mi-a plăcut liniștea sistemului de propulsie. Motorul pe benzină de 1,5 litri pornește discret și abia îl observi în majoritatea situațiilor. În timpul testului, am setat pragul de menținere a bateriei la 70% pentru o parte din traseu, ceea ce a făcut motorul termic să pornească mai des. Chiar și așa, nu a devenit deranjant. Peste 130 km/h, însă, motorul se aude mai clar, iar oglinzile mari produc ceva zgomot aerodinamic.
În modul electric, mașina este limitată la 145 km/h, iar în modul hibrid ajunge la 180 km/h. Pentru România, este suficient. Dacă simți că nu-ți ajung aceste viteze pentru naveta zilnică, problema probabil nu este la mașină.
Bateria de 18 kWh este foarte utilă în oraș și pe trasee zilnice. Dacă ai o navetă de până la 80-90 km dus-întors și poți încărca acasă sau la birou, poți rula mult timp electric. Cu aerul condiționat pornit și fără concurs de economie, poți obține aproximativ 75 km în modul electric. Încărcarea se face doar la AC, dar nu ești obligat să încarci. Mașina poate funcționa și ca un hibrid obișnuit, doar că are o baterie mai mare.
Consumul a fost excelent. În oraș, ATTO 2 DM-i a coborât sub 5,0 l/100 km. Pe tot testul, după accelerări, trafic aglomerat, autostradă și diverse moduri de rulare, am văzut 4,5 l/100 km atunci când am coborât pragul de menținere a bateriei la 50%. Cu alte cuvinte, mașina nu cere să fii sfântul economiei ca să consume puțin.
Direcția este partea mai puțin reușită. Este foarte ușoară și nu oferă mult feedback. Da, multe mașini moderne se simt ca niște controllere de PlayStation pe roți, iar ATTO 2 DM-i nu face excepție. Mi-ar fi plăcut ca volanul să devină mai greu la viteze mari.
Frânele sunt mai bine calibrate. Pedala are o senzație corectă, iar trecerea dintre frânarea regenerativă și cea hidraulică este lină. Suspensia este confortabilă în față și bine echilibrată pentru segment, cu ruliu bine controlat. În spate, pe drumuri denivelate, pasagerii pot simți limitele suspensiei cu brațe trase. Nu e dramatic, dar după o oră pe asfalt prost, bancheta s-ar putea să nu mai pară la fel de prietenoasă.
Ding-dang-dong
În utilizarea zilnică, BYD ATTO 2 DM-i are multe de oferit. Este compact, ușor de parcat, suficient de spațios și foarte eficient. Pentru cineva care face navetă, duce copiii la școală, merge la cumpărături și mai pleacă din când în când în afara orașului, mașina bifează multe căsuțe.
Portbagajul are 425 de litri, suficient pentru bagaje, cumpărături sau pentru acele drumuri la supermarket în care pleci după pâine și te întorci cu provizii de parcă vine iarna peste Westeros.
Spațiile de depozitare sunt bine gândite. Torpedoul se deschide cu un buton clasic, nu dintr-un meniu ascuns, buzunarele portierelor pot ține sticle și gustări, iar sub consola centrală de tip pod mai ai un loc util.
Încărcătorul wireless răcit este o idee foarte bună. Multe mașini transformă telefonul într-o plită mică după 30 de minute. Aici, răcirea ajută, iar plafonul panoramic, chiar dacă nu se deschide, face interiorul mai luminos.
Există însă și decizii ciudate. Deși mașina suportă NFC, trebuie să apeși un buton pe portiera șoferului pentru a o descuia. Un sistem keyless normal ar trebui să te lase să tragi de mâner și gata. Aici pare că BYD a găsit niște butoane rămase prin depozit și a decis să le monteze. Doar la șofer, ca să fie misterul complet.
Hayonul se deschide clasic: tragi, faci un pas în spate și ridici. Nu există deschidere electrică sau prin gest. Nu e un capăt de țară, dar după ce vezi cât de bine este echipată mașina în alte zone, începi să ai pretenții.
Și apoi este sunetul semnalizării. Merită paragraf separat, pentru că rar mi-a fost dat să aud așa ceva. Am auzit semnalizări mecanice vechi, sunete artificiale discrete, clicuri, bipuri și tot felul de interpretări moderne. Dar ATTO 2 DM-i sună ca și cum cineva apasă o sonerie de apartament. Prima dată când am semnalizat, m-am uitat instinctiv în jur să văd dacă nu cumva a venit cineva la ușă.
Acel ding-dong estompat devine rapid enervant. Pentru o clipă, m-a făcut să aleg între a da muzica mai tare, deși boxele nu sunt grozave, și a nu semnaliza. Evident, nu recomand nimănui prima variantă și sper sincer că BYD poate rezolva asta printr-un update OTA. Unele ciudățenii sunt simpatice, dar asta nu face parte dintre ele.
Pariază pe ce ai nevoie, și ceva în plus
BYD ATTO 2 DM-i nu este o mașină perfectă și nici nu are pretenția asta. Nu te va rupe la buzunare nici la achiziție, nici la exploatare. În plus, oferă suficient spațiu și confort unei familii de patru persoane, chiar dacă îi lipsește cotiera din spate. Vedeți dacă nu găsiți ceva accesorii pe diverse site-uri.
Se mișcă surprinzător de bine pentru segmentul din care face parte. Nu m-aș fi așteptat să fie atât de sprinten. Aici nu-i vorba doar despre faptul că face 100 km/h cu start de pe loc în mai puțin de 8 secunde, ci și despre reprizele decente până la viteze legale de autostradă. Faptul că are viteza maximă limitată la 180 km/h ar trebui să nu te intereseze. E o mașină de familie.
Are garanție generală de șase ani, iar bateria și sistemul de propulsie sunt acoperite opt ani. În termeni românești, garanția bateriei ține mai mult decât a fost Iohannis președinte, ceea ce este deja mai mult decât au promis diverse alianțe electorale.
Cu alte cuvinte, decât să-ți iei un second-hand care promite statut, dar îți mănâncă zilele prin service și afumă strada la fiecare pornire, un BYD ATTO 2 DM-i poate fi alegerea mai matură. Îți faci treaba zilnică ieftin și liniștit, iar cu banii economisiți îți poți lua o mașină de suflet. Una stricată la care ai visat toată copilăria, evident, că altfel unde mai e distracția?
Nu este recomandarea ideală pentru cineva care face zilnic sute de kilometri sau pentru cei care vor direcție grea, sunet spectaculos și imagine premium. Dar pentru cineva care vrea o mașină nouă, eficientă, practică și bine echipată, ATTO 2 DM-i are foarte mult sens. Pentru un crossover accesibil, joacă foarte bine cartea mașinii care își vede de treabă.
