APIA acuză Guvernul de lipsă de acțiune și avertizează că suspendarea Rabla riscă să lovească economia, să frâneze mobilitatea verde și să îndepărteze România de obiectivele europene de mediu și siguranță.
Blocajul prelungit al Programului Rabla Auto 2025 riscă să transforme o măsură gândită pentru înnoirea parcului auto într-un simbol al indeciziei politice. Asociația Producătorilor și Importatorilor de Automobile din România (APIA) avertizează că, dincolo de confuzia creată în rândul cumpărătorilor și al dealerilor, statul român ar putea pierde miliarde de lei din lipsa de acțiune.
Opel Vivaro-e
De la întârzieri la suspendare
Programul Rabla 2025 a pornit cu stângul încă din start, cu o întârziere record de peste cinci luni. Etapele anunțate au fost fragmentate și schimbate din mers, iar suspendarea bruscă, comunicată cu mai puțin de 24 de ore înainte de deschiderea sesiunii pentru persoane fizice, a erodat încrederea publicului în capacitatea autorităților de a implementa politici coerente.
APIA acuză lipsa unui dialog real între Guvern și specialiștii din industrie. Deși România s-a angajat la nivel european să reducă poluarea și să crească siguranța rutieră, deciziile privind Rabla au fost luate fără consultări autentice, în ciuda câtorva „întâlniri de lucru” bifate formal.
Pierderi cu acte în regulă
Dincolo de obiectivele de mediu, Rabla s-a dovedit un instrument financiar eficient. În 2024, numai din TVA-ul generat de Rabla Plus și Rabla Clasic, statul a încasat peste 1 miliard de lei, obținând un câștig net consistent chiar după acordarea subvențiilor.
„Fără să realizeze, statul riscă să devină principalul pierzător al acestei curse de înnoire a parcului auto”, avertizează Dan Vardie, președintele APIA. Potrivit asociației, blocajul actual pune sub semnul întrebării nu doar venituri semnificative la buget, ci și respectarea țintelor asumate prin PNRR și pachetul european „Fit for 55”.
România, codașă la electromobilitate
Cifrele confirmă reculul: în prima jumătate a anului, înmatriculările de autoturisme noi au scăzut cu 21,8% față de 2024, iar segmentul mașinilor electrice s-a prăbușit cu 44,3%. Prin comparație, media europeană indicată de ACEA arată o creștere de aproape 25% a vânzărilor de vehicule pur electrice.
Această involuție contrastează puternic cu obiectivele asumate în Green Deal, Vision Zero și strategia UE pentru mobilitate curată. În schimb, piața de second-hand a explodat: +19,5% în primele șase luni, cu peste 65% dintre mașini mai vechi de 10 ani, multe fără sisteme de siguranță obligatorii în Uniunea Europeană.
PNRR cere schimbări rapide
Planul Național de Redresare și Reziliență prevede ca, din 2026, România să implementeze o taxare bazată pe principiul „poluatorul plătește”. APIA a propus deja un sistem diferențiat în funcție de vechime, cilindree și emisii, cu o componentă socială pentru a nu împovăra excesiv veniturile mici. Estimarea: 17 miliarde de lei în plus la buget, bani care ar putea finanța tranziția spre mobilitate curată.
Un program de siguranță națională
Rabla nu este doar un ajutor pentru industrie, subliniază APIA, ci o măsură de siguranță publică și mediu. În cei 20 de ani de existență, programul a scos din circulație peste un milion de vehicule vechi și poluante, înlocuite cu modele mai sigure și mai puțin nocive.
Reluarea sa în forma trunchiată sau schimbată radical, avertizează APIA, ar submina eficiența și ar compromite țintele pe 2025. Într-o perioadă în care piața auto contribuie cu peste 13% la PIB-ul României, lipsa de predictibilitate devine un risc economic real.
Frâna de mână va duce la derapaje
Pe fondul promisiunilor neacoperite de fapte, Programul Rabla Auto 2025 pare blocat într-un cerc vicios al indeciziei politice. România riscă să piardă bani, credibilitate și șansa de a-și moderniza parcul auto în acord cu standardele europene. Industria cere un calendar clar, măsuri sustenabile și un parteneriat autentic între autorități și specialiști. În caz contrar, drumul spre mobilitate verde ar putea fi mai lung și mai costisitor decât și-ar permite țara.
