De aproape două decenii merg cât de des pot alături de clubul Off-Road Adventure România. Anul acesta, 2019, se vor lega 20 de ani de acțiuni umanitare. Dar, până la acțiunea din primăvară, am fost la cea din iarnă, de la Cornereva.
Vineri 14 decembrie, ora 5.30 dimineața. Afară era frig, dar suportabil totuși. Am încărcat în mașină tot ce aveam nevoie pentru trei zile de drum și două nopți de dormit pe jos. Rareș (cel datorită căruia aveți filmulețul de mai jos) moțăia cu gândul la cafeaua de la benzinăria de pe autostradă. Eu mai sorbeam drumul din priviri. Aș fi sorbit din termosul de cafea, dar a rămas plin, pregătit acasă pe masa din bucătărie. Ajungem la benzinărie și ne strângem mâinile. Pe unii dintre ei i-am cunoscut copii și acum conduc mașini de teren. Pe alții i-am văzut albind (și ei pe mine). După o scurtă pauză și regrupare am pornit toți spe Metro Craiova.
Hai cu asfaltul!
Mașinile icnesc sub povara cumpărăturilor. Sute de litri de ulei, sute de kilograme de făină, zahăr, mălai etc sunt încărcate în camionul de la Fan Curier și în mașini. Până acum, vremea pare să țină cu noi. Soarele se ițește răzleț de printre nori iar temperaturile nu sunt tocmai de speriat.
Am mai fost de câteva ori la Cornereva în județul Caraș-Severin. O dată, pe o ploaie nemiloasă, s-a rupt drumul sub mașină și am rămas rezemat de doi arbuști tineri. Altfel nu cred că mai citea cineva ceva scris de mine la ora actuală. Între timp, drumurile s-au mai schimbat. Din șoseaua națională ce leagă Drobeta Turnu Severin de Timișoara se desprinde un drum ce urcă în munte. Odată era pietruit și plin de noroaie. Acum e betonat și plin de hârtoape. Localitatea s-a schimbat destul de mult. Oameni harnici, destoinici, au accesat fonduri europene pentru reconstrucția școlii din localitate. Din nefericire, pe vârfurile munților din apropiere dezvoltarea este mai dificilă. Accesul se face cu greu vara, iar iarna este aproape imposibil. Calul și catârul sunt principalele ajutoare atunci când vrei să urci acolo. Electricitatea, unde există, este deseori anulată de viscol iar opaițul și lampa cu petrol rămân de bază în orice gospodărie.
Odată ce-am încărcat toate ajutarele și am pornit spre Cornereva, aflăm că prognoza meteo nu este tocmai îmbucurătoare: cod portocaliu de ninsoare. Suntem cu un Fiat Fullback de la AutoItalia echipat cu anvelope de off-road. Acestea sunt excelente în multe condiții de aderență scăzută, dar nu tocmai cele mai potrivite pentru mersul pe zăpadă.
Cornereva ne așteaptă
Primirea călduroasă pe care ne-a făcut-o primarul și oamenii din consiliul local ne-a bucurat. Căminul cultural este locul unde vom avea cartierul general, unde se vor face sacii și unde vom lua masa. Școala este imediat lângă și aproape că nu o mai recunosc față de ultima oară când am venit aici. Acum are centrală cu lemne, geamuri termopan și izolație termică. În clasele unde vom putea dormi au fost așternute saltele din sala de sport și prima senzație e că sunt 300 de grade. Nu vom face frigul. Grupurile sanitare sunt tot în curtea din spatele școlii, dar acum beneficiază de lumină electrică și apă curentă. Nu mai sunt clasicele bude cum erau prima oară când am venit aici, acum cinci-șase ani. Luăm o scurtă pauză după care, cu cafeaua în vene și bunădispoziția în minte ștergem orice urmă de oboseală. Este ora 17.00 și ne-am apucat de făcut saci. Aproape 400 de persoane cu nevoi financiare precare vor primi alimente de bază, aparatură electrocasnică și, unde e cazul, jucării și rechizite.
Afară deja s-a înoptat și o ninsoare măruntă începe să se aștearnă peste localitate și munții din jur. Prognoza meteo care ne speriase la Craiova că va fi portocalie acum era doar o speranță. Între timp se transformase în cod roșu de ninsoare și viscol. Frigul însă nu ne-a dat târcoale. Minima era de -4 grade în Cornereva, dar mai scăzută pe vârfurile munților. Adormim rupți de oboseală pe la miezul nopții.
Spre vârfuri
Dimineața m-am frecat de trei ori la ochi. Nu, nu visam. Totul era alb de jur împrejur. Zăpada era dată de pe mașini cu lopețile (sic!). Începem încărcările și pregătirile de urcuș. Am scăzut presiunea în anvelope pentru o aderență mai bună. Soluția funcționează de minune și Fullback se mișcă mai bine și mai eficient pe zăpadă. Ne vine și nouă rândul la încărcat. N-am făcut calculul exact, dar cred că aveam de cărat cam 7-800 de kilograme în benă. Plus noi doi în mașină, eram cam pe la sarcina maximă admisă în talon. Motorul nu pare să transpire sau să se chinuie să meargă. Am primit câteva comune de repartizat sacii. Planul nostru de a ajunge acolo ne-a fost anulat de doi localnici care au fost în recunoaștere. N-au mai putut înainta nici măcar pe cai. Mai există o variantă ocolitoare, pe la Băile Herculane. Ridicăm din umeri și pornim într-acolo. Chiar dacă majoritatea drumului a fost pe șosea, odată ce-am părăsit drumul principal petele de zăpadă și gheață și-au făcut apariția pe drum. Am oprit de câteva ori, am descărcat tot ce aveam și am revenit la Cornreva.
Convoiul și zăpada
Cea de-a doua rută s-a dovedit și mai nemiloasă. Convoiul de mașini de teren, echipate cu trolii și toate accesoriile pentru a te descurca în cele mai neprielnice condiții s-a blocat. Pe traseu se acumulaselă troiene de zăpadă de peste trei metri înălțime. Primarul a trimis un buldoexcavator 4×4 cu lanțuri. S-a blocat și el. Era, deja, prea mult. Poate cu un snowmobil să fi reușit să ajungem până la capăt. Altfel, nicio șansă. Sacii au fost aduși înapoi la căminul cultural. Peste câteva zile, când se va îmbuna vremea, sacii vor ajunge la destinație (L.E. – sacii au ajuns în 19 decembrie).
Așa a fost, pe scurt, umanitara de Crăciun 2018 a celor de la #cluborar . Alături de noi, companion la drum și la muncă, a fost Fiat Fullback. Pe scurt, un Mitsubishi L200 cu dotări mai de lux pentru un pick-up. Este singurul pick-up de pe piață care poate merge foarte bine cu 4×4 permanent sau doar cu tracțiune spate, fiind singurul cu diferențial central și transmisie decuplabilă pe puntea față. Încărcat, la deal, la vale și pe orice condiții meteo, nu a consumat mai mult de 8 l/100 km. La întoarcerea spre București, zăpada și viscolul ne-au transformat în cap de coloană. O mașină remarcabilă despre care puteți afla mai multe de aici