Primul Automobil Aerodinamic A Fost Restaurat

Aurel Persu a creat cu un secol în urmă un automobil aerodinamic. Acum „mașina lui Persu” a prins din nou viață mulțumită unui grup de oameni inimoși care au revigorat legendarul vehicul.

În 1923 majoritatea mașinilor arătau cam la fel. Aveau roți cu spițe de lemn, panouri drepte de caroserie și erau pe șasiu. Au mai existat câteva tentative de creare a unor vehicule cu caroserii autoportante, dar nu s-au bucurat de vânzări record. Nici prototipul creat de inginerul român Aurel Persu nu s-a bucurat de vreo primire călduroasă sau de vreo producție în serie. Dar motivul pentru care n-a avut succes a fost altul: modelul era prea revoluționar pentru vremurile sale.

Gândiți-vă cu câtă reticență sunt primite încă mașinile electrice, deși nu sunt cu mult mai evoluate decât cele cu motoare termice. Ei bine, atunci mașina gândită de Persu era cu decenii prea avansată. Formele rotunjite ale caroseriei, partea din față mult mai mare decât cea din spate și geamurile integrate în portiere o făceau unică. Dar mașina nu doar că a fost creată ca prototip. Ea a funcționat până la începutul anilor ’60, când Aurel Persu a donat-o statului român. Mașina era înmatriculată cu numărul 897-B și a circulat aproximativ 120.000 de kilometri până când a ajuns exponat de muzeu. Funcționa excelent și nu avea probleme tehnice.

În perioada comunistă s-a încercat o oarecare restaurare care a făcut mai mult rău decât bine. Caroseria originală, vopsită cu verde închis, a fost revopsită cu vopsea argintie de sobe. Muzeul Tehnic „Dimitrie Leonida” i-a fost casă în tot acest timp. Au existat dorințe de restaurare, dar lipsa unor persoane suficient de pricepute și de încredere a făcut conducerea muzeului să fie reticentă. Adevărul este că după experiența cu vopseaua de mai sus, îi și înțelegem.

2021 – o nouă rază de speranță

În 2021, un pasionat de vehiculele istorice și experimentat în restaurarea acestora, Florian Marin, a îndrăznit să încerce imposibilul: refacerea mașinii lui Persu. Cu ajutorul Retromobil Club România a obținut aprobarea conducerii muzeului să se apuce de treabă. Singura condiție a fost ca toate operațiunile să se desfășoare în incinta muzeului.

Proiectul restaurării a însuflețit comunitatea de pasionați și ai R.C.R. Au pus mână de la mână și au reușit să ajute acest nobil proiect. Astfel, capacele și anvelopele speciale au fost achiziționate din SUA și au ajuns pe roțile cu spițe de lemn ale mașinii. Dar, după doi ani de muncă asiduă, mașina lui Aurel Persu a fost gata. Este expusă la Bienala de Arhitectură de la Veneția din 2023 în standul României. Evenimentul se derulează în perioada 20 mai – 26 noiembrie.

Astfel, la un secol de la omologarea vehiculului în Germania și eliberarea patentului de invenție, revoluționarul autoturism strălucește din nou. Conform unor surse, mașina românească ar avea un coeficient aerodinamic de 0.28, iar alte surse indică o valoare și mai bună, de numai 0.22. În perioada în care mașina a fost creată, majoritatea celorlalte vehicule obțineau valori de 0.8 sau 1.

Mașina lui Persu

Inginerul român a realizat vehiculul pe o structură din lemn acoperită cu tablă din aluminiu. Portierele se deschideau spre exterior și aveau geamuri încastrate. Pentru că la acea vreme tehnologia geamurilor curbate nu era tocmai bine pusă la punct, parbrizul era făcut din două foi. Trebuie menționat că Aurel Persu a făcut acest prototip din fonduri proprii.

Motorizarea era asigurată de un motor de 1.4 litri ce produceau numai 20 de cai putere. Transmisia era pe puntea posterioară. Datorită faptului că ecartamentul spate era foarte mic, Persu a constatat că nu mai are nevoie și de un diferențial. În ciuda puterii mici dezvoltate de motor, dar mulțumită formei aerodinamice, automobilul atingea 80 km/h.

Chiar dacă nu a fost primul concept de vehicul aerodinamic, a fost primul care adăpostea roțile sub caroserie, ca la vehiculele moderne. Pe vremea aceea, toate mașinile le aveau în afară și acoperite de aripi evazate.

Echipa coordonată de expertul în restaurări Florian Marin a reușit să ducă la final proiectul în primăvara acestui an. „Până și numărul de înmatriculare este cel pe care l-a folosit domnul Persu pentru cei aproximativ 120.000 de kilometri pe care vehiculul i-a străbătut” a declarat Radu Gurămultă, ziarist al catalogului „RacingWheels” care a urmărit și promovat proiectul.

Din păcate, regimul comunist nu a fost tocmai favorabil domnului inginer. Casa acestuia de pe Calea Victoriei a fost demolată în mai 1977, iar Aurel Persu a decedat în urma infarctului survenit atunci. El fusese deja scos din registrele cadrelor universitare în 1948 și era angajat ca violoncelist în Orchestra Cinematografiei.

(foto: Dragoș Savu/Racing Wheels, Florian Marin, Wikipedia Commons)